Se afișează postările cu eticheta atac de panica. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta atac de panica. Afișați toate postările

marți, 14 aprilie 2015

Ce este anxietatea- atacul de panica? Cateva idei utile.

Anxietatea este o stare psihologică și fiziologice caracterizată prin componente somatice, emoționale, cognitive și comportamentale. În prezența sau chiar în absența unui stres psihologic, anxietatea poate crea stări de frică, îngrijorare și teamă. Anxietatea este privită ca un răspuns normal într-o situație stresantă, dar când apare în situații care în mod obișnuit nu sunt generatoare de stres, se transformă într-o stare patologică. Atunci când anxietatea devine excesivă, acesta poate fi clasificată sub numele de „tulburare anxioasă”. Anxietatea este o stare care poate apărea de multe ori fără un stimul identificabil. Ca atare, aceasta se distinge de teamă, care este un răspuns emoțional la amenințări percepute. În plus, frica este legată de comportamentele specifice de evadare și evitare, în timp ce anxietatea este legată de situații percepute ca incontrolabile sau inevitabile. O altă viziune definește anxietatea ca „o stare sufletească de spirit orientată spre un viitor, de la care individul se așteaptă să primească rezultate negative”, sugerând o distincție între pericolele viitoare și pericolele imediate, ceea ce diferențiază anxietatea de frică. Efectele fizice ale anxietății pot include palpitatii cardiace, slăbiciune și tensiuni musculare, oboseală, greață, dureri toracice, dispnee, dureri abdominale, cefalee. Organismul se pregătește să se confrunte cu frica: crește tensiunea arterială și frecvența cardiacă, apar tanspirațiile reci, crește fluxul sanguin pentru a face față solicitărilor musculare, se diminuează funcțiile sistemelor imunitar și digestiv (reacție luptă sau fugi). Semnele exterioare ale anxietății pot include paloarea feței, transpirație, tremor și dilatarea pupilei. O persoană ce are o criză de anxietate poate experimenta de asemenea, o reacție de evitare sau o stare de panică. Cuvântul „panică” derivă din greacescul πανικός, „creat de zeul Pan”, care se amuză speriind turmele de capre și oi. Deși starea de panică nu afectează toate ființele care suferă de anxietate, există și simptome comune. Panica apare de obicei fără avertisment și, deși adesea frica este irațională, percepția pericolului este reală. O persoană ce trăiește starea de panica simte de multe ori ca și cum era gata să moară sau ca și cum a fost expusă unui pericol de moarte. Anxietatea include nu numai semne fizice, ci și emoționale. Acestea sunt „sentimente de teamă sau amenințare, tulburări de concentrare, tensiune si nervozitate, presimțirea că ceva rău se va petrece, iritabilitate, neliniște, cautarea unor semne superstițioase care vor fi interpretate într-un mod prăpăstios, până la coșmaruri, senzația că totul este înfricoșător. Efectele cognitive ale anxietății pot include gânduri asupra unor pericole ascunse, generate de frica de moarte. Acestea pot afecta și somnul și au și alte efecte fizice, cum ar fi onicofagia (roaderea unghiilor) și alte efecte motorii. Diferite tipuri de anxietate: • Anxietate de separare: această anxietate este descrisă la copii și poate provoca probleme grave. • Angoasa existențială: apare atunci când atunci când ființa umană ignorantă își dă seama că există posibilitatea de a înceta să mai existe. Apoi dezvolta anxietate față de realitate și existență. În realitate, conform a nenumărate dovezi, sufletul își continuă existența în alte lumi subtile (lumea cealaltă). • Anxietate datorită examenelor: anxietate datorată examenelor se poate manifesta ca stare generală de rău, teamă sau frică la studenții care se tem că vor pica un examen. • Anxietate socială: Această anxietate există în diferite grade la multe persoane. De exemplu, artiștii au trac la debutul unei reprezentții. Atunci când există o teamă marcată și persistentă la una sau mai multe situații sociale se numește fobie socială. • Anxietatea față de boală: unii cercetători sugerează că putem îmbunătăți calitatea vieții bolnavilor de cancer prin tratarea anxietății lor. Aceasta formă de tratament constă de obicei din consiliere, tehnici de relaxare și utilizarea de tratamente din plante. Sfaturi utile :Dacă vă simțiți copleșit de griji, fiți siguri că tratamentele vă pot ajuta să ieșiți din această stare: unele specii de plante medicinale și uleiuri esențiale din plante pot crește puterea terapeutică a unei băi fierbinți, liniștitoare. Baia relaxantă. Cada cu hidromasaj este una dintre cele mai agreabile și mai eficiente remedii pentru a ne calma. Exerciții de respirație. Întodeauna stările de anxietate și depresie sunt asociate cu o respirație incorectă, superficială, preponderent claviculară în care nu angrenăm deloc mușchiul diafragmă. Oxigenarea sângelui este astfel deficitară, cu repercusiuni asupra întregului metabolism, inclusiv cel al hormonilor neurotansmițători ce sunt responsabili de sănătatea sistemului nervos. Vă oferim un exercițiu simplu, extraordinar de eficient ce este indicat să fie făcut pe stomacul gol. Se inspiră lent, umflând abdomenul (puteți pune mâna pe el pentru a simți mișcarea) și evitând respirația care provoacă ridicarea umerilor. Țineți respirația patru sau cinci secunde, apoi expirați lent retragând abdomenul. Repetați până când se instalează starea de calm, minim 7 minute zilnic. Acest exercițiu pune în acțiune diafragma, un mușchi foarte important care apoi presează pe organele abdominale și pune în circulație sângele și fluidele stagnante în această zonă și care la multe ființe umane se traduce printr-o monumentală burtă. O băutură fierbinte. Pentru a calma stresul, bea o ceșcă de ceai cald; acest lucru este un remediu popular vechi împotriva insomniei. Sunt indicate ceaiuri de lavandă, roiniță, sunatoare, busuioc ce poate fi îndulcit cu miere de albine. Aceasta ne va aduce un sentiment de bunăstare. Nu alimentați anxietatea. Nu consumați cafea, ceai negru sau cola. Rezultatele unui studiu indică faptul că cei care suferă de anxietate pot fi mai sensibili la cafeină decât ceilalți. Atenție la consumul de băuturi alcoolice. La început, alcoolul poate da impresia de calm, dar în timp efectul se stinge și se intensifică anxietatea și chiar depresia. Mișcarea. Sportul este excelent pentru alinarea anxietății. O plimbare alertă, rapidă de 30 de minute produce eliberarea de endorfine, substanțe chimice care anihilează durerea și îmbunătățesc starea de spirit. Practica meditației. Câteva ședințe pe zi, cu durata de 15 minute fiecare poate avea un efect transformator extraordinar și chiar salvator. Meditația clasică în care ne focalizăm asupra unei stări benefice, cum ar fi starea de entuziasm, de bucurie, de fericire, de iubire este extrem de eficientă. Indiferent de forma pe care o ia acest exercițiu, vă va determina să vă concentrați pe momentul prezent și vă va distrage mintea de la alte preocupări- citit, jocuri de concentrare si atentie. Îngrijirea unei grădini de flori sau chiar și a unei singure plante, vă poate ajuta foarte mult. Plimbari , exercitii fizice, masaj etc…. Psihoterapie ajuta foarte mult in tratarea anxietatii si atacurilor de panica, apelati la un psiholog sau psihoterapeut,

joi, 30 ianuarie 2014

Cum combatem stresul, sase pasi eficienti.

Stiati ca in timp ce va gandesti ce sa faci in situatiile tensionate, organismul se pune in functiune pentru a raspunde? Bataile inimii se accelereaza, presiunea sangelui creste, respiratia se inteteste, transpiratia se accentueaza si digestia incetineste. Aflati in ce masura puteti combate aceste reactii in fata stresului prin sport, meditatie si exercitii respiratorii. Practicarea unei actiuni fizice oboseste hormonii stresului. Daca ramai nemiscat in fata unui birou sau intr-o masina, trebuind sa faci fata unei situatii tensionate, substantele chimice caracteristice stresului raman in sange. Din cauza acestui lucru, durerile de cap si anxietatea nu intazie sa apara. In anumite situatii stresul se acumuleaza intr-o asemenea masura incat un incident minor poate declansa o adevarata criza. Descopera care sunt acele lucruri ce se afla in conexiune directa cu stresul. Care sunt simptomele fizice ale stresului? Principalele simptome fizice ale stresului constau in: palpitatii; ameteli; pierderea apetitului culinar sau, din contra, accentuarea lui; probleme digestive; dureri de dinti; insomnii; dificultati de respiratie; manifestarea balbaielii sau inregistrarea unui vorbit prea rapid, lipsit de articulatiile adecvate; stare accentuata de oboseala; infectii frecvente; reducerea apetitului sexual. Cum iti afecteaza stresul comportamentul? Sentimentul de tristete care apare in urma stresului se manifesta prin aparitia depresiei, anxietatii, atacurilor de panica, pesimismului si a insatisfactiei. Stresul te poate transforma intr-o persoana mai greu de suportat din cauza irascibilitatii si ostilitatii. Randamentul de la locul de munca este de asemenea afectat - devii uituc, letargic si inapt pentru a te concentra asupra problemelor. Te poate imbolnavi stresul? Factorii stresori nu produc direct nici o boala, insa sunt responsabili pentru agravarea anumitor stari precum alergiile, astmul, migrenele, sindromul colonului iritabil, eczemele, psoriazisul. De asemea, contribuie la marirea presiunii arteriale si favorizeaza aparitia afectiunilor cardio-vasculare. De aceea, este important sa iei masuri impotriva stresului. Iata-le pe cele mai simple dintre acestea: 1. Intervieveaza-te! Descrie-ti situatiile in care ai observat ca devii foarte anxios. Cauta sa descoperi care au fost motivele ce te-au determinat sa actionezi atat de neglijent. Noteaza-ti motivele pro si contra pentru a sti ce optiuni ai in momentul in care va trebui sa te confrunti cu o situatie asemanatoare. 2. Aplica exercitiile respiratorii! Incetinirea respiratiei la nivelul diafragmei este una dintre cele mai eficiente metode pentru a combate stresul. Calmeaza-ti si controleaza-ti respiratia prin cateva inspirari adanci, urmate de expirari pe gura. Reintoarce-te la respiratia normala si apoi repeta exercitiul. Daca situatia continua sa fie tensionata, ridica umerii si spune-ti "Nu are cum sa mearga rau". 3. 15 minute pentru sanatate Ai citit de nenumarate ori, dar ai pus in practica vreodata? Aplicand metodele de relaxare, tensiunea arteriala scade, ritmul respiratiei, al metabolismului si al inimii se incetineste, oferind corpului tau posibilitatea de a-si recapata echilibrul. Exercitiul nu-ti ia mai mult de 15 minute. Intinde-te pe spate pe un pat tare. Tine mainile pe langa corp, inchide ochii si respira adanc pentru a elibera tensiunea. Indeparteaza tensiunea acumulata in picioare, maini si gat. Fii constient de relaxarea care se produce la nivelul musculaturii corpului. Cand ai terminat, deschide usor ochii si intinde-te. 4. Metode pentru a controla stresul Urmatoarele tehnici te ajuta sa controlezi cat mai eficient stresul: • Meditatia - presupune relaxarea fizica. Aseaza-te confortabil pe un pat sau pe un scaun, inchide ochii si relaxeaza-te. Focalizeaza-ti gandurile asupra unui obiect; respira adnanc de 4 ori, vizualizand mental o imagine precum o floare sau o lumanare, in timp ce repeti cuvinte precum "pace" , "relaxare", "liniste". • Vizualizarea - Imagineaza-ti o scena in detaliu, adulmeca aromele, savureaza zgomotele. Repeta-ti fraze afirmative precum "Ma simt imapacata cu mine insami". Inainte de orice eveniment tensionat, vizualizeaza tabloul care te linisteste. Apoi, gandeste-te la situatia incordata si imagineaza-ti cum vei solutiona problema. • Meditatia activa - Concentreaza-ti atentia asupra tuturor lucrurilor pe care le faci, chiar daca e vorba de prepararea meselor sau de rezolvarea unui deadline. Focalizeaza-te pe momentele de maxima tensiune, fara sa-ti faci griji privind trecutul sau viitorul. 5. Nu uita de sport! Exercitiile te ajuta sa indepartezi hormonii stresului din sange si stimuleaza eliberarea endorfinelor (hormonii fericirii). Opteaza pentru un program moderat de activitate fizica timp de minim 20 de minute pe zi. Efectueaza o activitate aerobica de 3 sau 5 ori pe saptamana. 6. Ce sa bei? Renunta la consumul excesiv de cafea. Este indicat sa recurgi cat mai des la ceaiurile din plate precum busuiocul, teiul, trandafirul, cedru, salvia sau levantica. Nu uita de apa - bea cel putin 8 pahare de apa pe zi.