Psiholog clinician, psihoterapeut , logoped , consilier Oradea Tel :0740054037
Se afișează postările cu eticheta psiholog oradea. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta psiholog oradea. Afișați toate postările
miercuri, 21 februarie 2018
In care etapa a iubirii ma aflu? Care sunt cele 5 faze
Un cuplu sănătos are la bază o iubire sănătoasă, care se bazează pe demnitatea umană, pe convingerea că o relație bună favorizează dezvoltarea potențialului uman, pe care îl și reafirmă. Iubirea sănătoasă se naște dintr-un sentiment valoros și vital, care nu poate fi corupt cu ușurință.
Vi s-a intamplat sa priviti cu incantare un cuplu de batranei care spun ca se iubesc si astazi la fel ca acum 50 de ani? Este intr-adevar o imagine rara, dar nu imposibila si, oricat de fericiti ar parea acei batranei, puteti fi siguri ca, de-a lungul vietii, relatia lor a trecut prin etape diverse, mai mult sau mai putin placute, carora insa le-au facut fata cu brio.
Succesul unei relatii sau a unei casnicii fericite se bazeaza pe o serie de valori acceptate de ambii parteneri, dar si pe cunoasterea dinamicii de cuplu. Identificarea etapelor pe care le parcurge o relatie, precum si intelegerea importantei acestora pentru viata in doi, face parte din efortul constient de a cladi o relatie sanatoasa. In general, un cuplu care ramane unit de-a lungul vietii, indiferent de cat de turbulenta sau armonioasa pare a fi relatia, trece prin cinci etape majore: faza romantica, trezirea la realitate, etapa de stabilitate, angajamentul si completarea ciclului vietii.
Majoritatea cuplurilor trec prin aceste etape in ordinea in care sunt listate si, inainte de a trece la etapa urmatoare, trebuie sa rezolve cu succes conflictele din etapa precedenta. Totodata, fiecare pereche are propria viteza de evolutie si se intampla de multe ori sa repete anumite faze sau sa oscileze intre etape.
Dar care sunt etapele prin care un cuplu se consolideaza? Cum apare si cum se contureaza emotiile si sentimentele ? Primele priviri, primele batai accelerate ale inimii, scantei , pasiune si emotie. Ne indragostim.
Stiati ca toate aceste etape ale unei relatii sunt in stransa concordanta cu nivelul dezvoltarii emotionale individuale?
Prima fază a unei relații este indrăgostirea, fază ce se asemănă cu stadiul simbiotic-fuzional al copilului mic. Această îndrăgostire conține- atracție fizică, dorință sexuală și acel ceva care deseori se verbalizează ca „ parcă îl/o cunosc de mult timp..”În această etapă , dragostea apare sub forma unui ideal, revărsat nu asupra persoanei reale , ci asupra a ceea ce se visează și se crede a fi celălalt.Psihanaliștii consideră ca a te îndrăgosti de cineva seamănă cu prima relație din viața omului, relația cu mama de simbioză totală.
După această etapă se poate să apară prima criză a cuplului și eventual destrămarea acestuia, pentru că unele persoane nu sunt capabile să iși vadă partenerul așa cum este și să treacă la o altă fază a relației.
Urmează alte etape ale cuplului, în funcție de modalitatea lor de a se comporta, în strânsă legătură cu modul în care ei au parcurs etapele de dezvoltare din copilărie.
Putem vorbi despre o relație de dependență, atunci când persoanele in cauză rămân fixate în acest stadiu și nu reușesc să se întrețină singure, material și afectiv, având mereu nevoie ca altcineva să le poarte de grijă.
Cei rămași în stadiul de contra-dependență, asemenea adolescenților care se răzvrătesc împotriva părinților, se vor comporta in relația de cuplu prin tendințe de luptă pentru putere, încercând să demonstreze cât de tari sunt ei. Se poate să existe dorințe contradictorii, care nu se negociază , ajungându-se la o ceartă continuă.
Persoanele fixate întrun stadiu de independență accentuată se tem de adevărata intimitate și consideră că nu au nevoie de nimeni pentru a le satisface dorințele. In cadrul unui cuplu se comportă distant și se ocupă mai mult de alte aspecte ale vieții lor decât de relația de cuplu.
În cazul centrării pe stadiul de interdependență și maturizare, persoana în cauză poate să se descurce singură, dar este capabilă și sa ceară ajutor când are nevoie, fără a se simți dependentă . În cadrul relației de cuplu pot fi independenți , negociind propriile nevoi, nevoile partenerului , ceea ce oferă și ceea ce primesc, astfel încât rolurile sa fie flexibile.O relație în această fază are doi parteneri care știu cine sunt, ce vor de la o relație , ce valori, vise, dorințe au, își asumă responsabilități, se angajează în și pentru relație. O astfel de relație de carcterizează prin calmitate și profunzime.
Indiferent de modul în care partenerii se comportă în cadrul cuplului, ei trebuie să țină cont că intr-o relație există trei factori- un partener, o parteneră și relația dintre ei.Cuplul nu se reduce la două entități, ideea de cuplu este îmbogățită prin apariția relației ca element viu, ale cărui nevoi trebuie satisfăcute , așa cum partenerii din relație au grijă individual de propriile nevoi.
Simona Hint Psiholog, Psihoterapeut , Oradea tel 0740054037
luni, 12 octombrie 2015
Ce influenta au blocajele emotionale asupra starii de sanatate ?
Aparenta vindecare determina migrarea bolii catre alt segment, daca nu este inteleasa problema si constientizata,corpul acumuleaza toxine din cauza miscarilor gresite, a mancarii nepotrivite, a unei conditii fizice, si a blocajelor emotionale.
Aceste toxine sunt depozitate in anumite locuri din corp, dar mai ales in incheieturile mari,sistemul limfatic, organele interne si cap.Daca trupul, mintea si ceea ce ne inconjoara functioneaza normal, corpul isi elimina toxinele.
Calea interna de eliminare este tractul intestinal, ficatul, rinichii, vezica urinara si lichidele corporale.
Unele toxine sunt eliminate prin glandele sudoripare si, insa daca ceva nu merge aici,corpul le elimina tot asa de bine prin piele. Daca, din anumite motive, toxinele nu pot fi eliminate toxicitatea creste in balanta corpului pana cand acesta ajunge la boala. Primul pas catre boala poate fi tensiunea…la toate nivelele!
Daca trupul nu se detensioneaza, atunci organele interne devin intoxicate si….bolnave.
Iata cum si unde sunt stocate blocajele emotionale:
INIMA: Este pompa vasculara a sistemului sanguin, ea are 4 camere, cele doua din dreapta sunt in legatura cu plamanii, cele doua din stanga sunt in legatura cu restul corpului. Inima primeste sangele neoxigenat prin partea dreapta si-l pompeaza in plamani. Sangele oxigenat de la plamani se intoarce in partea stanga si de acolo este trimis in restul corpului. In trupul emotional (in dublu vital) se stocheaza in dreptul inimii anumite blocaje emotionale: regrete, dezolare, tristete profunda, pierderea unui obiect sau a unei persoane iubite, frica, tristetea cauzata de respingerea de catre altii, jignirea si orice te raneste, cand cineva se fereste si ascunde ceva de frica (de a muri sau de a trai), blocaje din cauza iubirii, precum si dezechilibru dintre a da sau a primi.
PLAMANII: Aduc aer pentru a fi absorbit in sange si descarca sangele de gazele toxice. La nivelul lor in dublu vital, se stocheaza blocaje emotionale: furia, frica si lipsa de vitalitate. Acestea stau la baza astmului bronsic. Tusea este un reflex care incearca sa elimine durerea provocata de trauma emotionala.
STOMACUL: Primeste mancare si incepe procesul de digestie, pregateste mancarea pentru a fi luata de intestinul subtire. Blocajele depozitate in dublul vital in dreptul stomacului sunt vechi norme, idei, provenite din familie, colegi de scoala, munca, profesori, preoti, doctori etc.
ULCERUL este materializarea furiei, care musca din stomac. TREPIDATII IN STOMAC provin de la frica, anxietate. INDIGESTIA provine de la ganduri, sentimente invechite, idei, care nu-si mai au loc in viata individului, frica de schimbare precum si frica si de a fi dezaprobat se stocheaza tot aici.
INTESTINUL SUBTIRE: Umple cavitatea abdominala si este marginit de intestinul gros, primeste hrana digerata din stomac si foloseste secretiile din pancreas si ficat pentru a digera mancarea. El este responsabil pentru digerarea substantelor digestive, inclusiv a vitaminelor.
INTESTINUL GROS: Absoarbe apa, vitaminele si mineralele. Include si apendicele. Intestinul gros ascendent este in dreapta, transvers si descendent in stanga. Stocheaza blocaje emotionale la nivelul abdomenului, in dreptul centrului Hara, un centru energetic. Se stocheaza: sentimente neexprimate de frica si furie si nevinovatie. Creierul daca nu poate sterge sau rezolva unele probleme, le depoziteaza in zona energetica a abdomenului.
FICATUL: este cel mai mare organ si este responsail pentru o multitudine de substante chimice si de transformari. Sangele aduce substante nutritive in ficat care converteste hidrocarbonatele in grasimi si proteine. Ficatul face colesterol, depoziteaza vit. A, B12 si fierul. Scoate substantele toxice din sange. La nivelul lui, sunt depozitate blocajele emotionale, furie si frica, care au fost stocate aici timp indelungat.
VEZICA BILIARA: se afla chiar sub ficat. Ea colecteaza bila secretata de ficat. Bila ajuta la digestia grasimilor, facandu-le solubile in apa, putand astfel ca enzimele sa le descompuna. Depozitarea blocajelor emotionale in zona vezicii biliare sunt furia, transformata in dezgust, desconsiderarea.
PANCREASUL: secreta enzime care intrate in intestinul subtire ajuta la digestia glucidelor, grasimilor si proteinelor. El produce si insulina. Este considerat o glanda cu secretie interna, functia lui influenteaza alti hormoni. La nivelul lui, sunt stocate blocaje emotionale ca: sentimentul ca ceva lipseste din viata, nemultumirea fata de viata, ca nu-ti ofera ceea ce ai fi dorit, lipsa sarii si piperului din viata, a stralucirii ei. Sunt de asemeni oameni care stocheaza aici excesele de amabilitate si de bunatate.
SPLINA: este un organ limfatic, filtreaza sangele si actioneaza in sistemul imunitar. La nivelul sau sunt stocate blocaje emotionale ca: emotii datorate unor probleme nefinalizate, datorate unor relatii cu alte persoane din trecut, moartea unei persoane, pierderea unui loc de munca sau al unui stil de viata care te tin legat de trecut.
RINICHII: mentin echilibrul electrolitic, chimic, al tuturor fluidelor din organism, mentin nivelul de apa din organism si proceseaza plasma din sange. Mentin echilibrul intre acizi si baze in organism. Aici, la nivelul lor, se stocheaza blocaje emotionale (rinichi si suprarenale) . In dreptul lor, se afla centrul energetic soc-trauma care poate crea supraactivitate a sistemului nervos vegetativ simpatic, care duce la declansari mari de adrenalina. Suprarenala si rinichiul au rol si in vindecarea sistemului de autoimunitate. Se trateaza aceasta regiune a corpului in caz de soc, trauma, boala, interventii chirurgicale, dezechilibre emotionale, stres de orice fel, alergii, lipsa de
vitalitate, precum si reactiile automate de frica.
ALTE LOCURI UNDE SE DEPOZITEAZA EMOTIILE
CAPUL: este locul unde se afla centrul de comanda al corpului. El este locul unde ne proiectam viata. Echilibrul in aceasta zona este important pentru echilibrare generala: psihica, emotionala, fizica si mentala.
N.B. durerile de cap sau migrenele sunt de cele mai multe ori sentimente refulate care cauzeaza dezechilibre, in timp ce partea constienta incearca sa gaseasca cauza pentru care lucrurile nu merg sau nu sunt cum ar trebui sa fie.
OCHII: sunt in legatura cu vederea interioara, sentimentele si auzul (in legatura cu al treilea ochi sau centrul clarviziunii) . A nu fi luat in seama de altii, a nu vedea dorintele altora, a nu vrea sa vezi chiar ce este sub nasul tau (miopie) sau a nu vedea ceea ce este in alte locuri indepartate (vedere scurta) sunt sentimente care se stocheaza la nivelul ochilor. Ochii sunt legati de canale cu sinusurile unde sunt depozitate lacrimile. Ochii sunt de asemeni in conexiune cu ovarele, uterul, testicolele si prostata.
URECHILE: „Asculta pe altii si de a fi asculta”. La nivelul lor se produc blocaje provenite din sentimente: ceea ce nu vrem sau n-am vrut sa auzim. Ele sunt legate de tensiunea arteriala, de echilibru in sens general si de claritate.
GATUL (laringele) este sediul vorbirii, expresii verbale personale. La nivelul gatlejului sunt blocaje emotionale cauzate de inabusirea cuvintelor sau ideilor, gandurilor sau credintelor. Se produc aceste blocaje atunci cand omul nu spune ceea ce trebuia sa fie spus, vorbeste prea mult, face sa taca sensibilitatea. GATUL: verbalizeaza si exprima. Blocajele din zona gatului sunt cauzate de idei sau cuvinte sau
ganduri sau credinte, care iti raman fixate in gat si cu care te ineci. De asemeni, blocajele pot proveni din a nu spune ceea ce trebuie spus sau de a vorbi prea mult si de a-ti fi inchisa gura. Blocajele in aceasta zona sunt in legatura cu greutatile si responsabilitatile pe care le duci in spate, si care te apasa prea greu. Blocajele sunt, de asemenea, in legatura cu oamenii cu vederi de cal (nu vede nimic nici in dreapta, nici in
stanga), cand iti lipseste ajutorul celor din jur sau cand ai o gandire neflexibilia.
TRACTUL INTESTINAL: constipatia se datoreaza refularii unor sentimente de obicei de furie, de frica sau vinovatie. Colita (diareea) este datorata eliminarii unor sentimente vechi, ganduri, idei, pe care nu le-ai infruntat sau rezolvat.
OVARELE SI UTERUL: la nivelul lor se stocheaza ura impotriva barbatilor si probleme generale legate de nastere, avort, avort provocat, viol, frica, vinovatia si furia in legatura cu sexualitatea.
VEZICA URINARA: stocheaza sentimente de furie, vinovatie, legate de sexualitate.
PROSTATA: aici se stocheaza vinovatie legata de sex, furie impotriva femeilor, sentimentul de neputinta, lipsa ajutorului.
COAPSELE: sunt un sistem de suport al trupului, la nivelul lor de obicei se acumuleaza sentimentele de furie si frica (se manifesta ca depozite lipidice), sentimentul de vulnerabilitate si lipsa protectiei (lipsa de depuneri la nivelul coapselor).
GENUNCHII: sunt raspunzatori de flexibilitatea in gandire si de siguranta (suportul) in viata. Genunchiul stang este resposabil de suportul emotional intern. Genunchiul drept tine de suportul emotional extern pe care ti-l produce slujba, banii, prietenii. Suportul de la mama se depoziteaza in genunchiul stang, suportul de la tata in genunchiul drept. Parintii care si-au inversat rolurile vor avea simptomatologie reversa in genunchi (dreptul se va comporta ca stangul).
GLEZNA: legatura ei este cu gandirea, analiza, intelegerea si intrebarea „De ce?”.
LABELE PICIOARELOR: au legatura cu atitudinea (ce reprezentam noi prin atitudinea noastra). Aici sunt stocate sentimentele: daca suntem in stare sa luam atitudine pentru noi si pentru altii, daca suntem in stare sa dam exemplu de comportament altora, daca te simti implint sufleteste. Talpa piciorului contine proiectii ale tuturor organelor din corp. De asemeni, este in legatura cu simtul realitatii practicului in viata.
UMERII: Umarul drept poarta greutatile si responsabilitatile datorate familiei, meseriei, lumii sau altora. Umarul stang poarta emotiile interne precum si responsabilitatile pentru propria viata fizica, spirituala, emotionala, mentala, precum si responsabilitatea cresterii (evolutiei) in aceste domenii. Aici sunt stocate de asemeni sentimentele de vinovatie
REGIUNEA DIN PARTEA DE SUS A SPATELUI: Partea dreapta stocheaza furie, dezechilibre datorate excesivei darnicii, stocheaza suparari banale, iritatii, atunci cand din cauza acestor mici tulburari rabufnesti sau tii in tine, cand ascunzi sau exteriorizezi aceste mici suparari, atunci cand te dezvinovatesti in legatura cu dezechilibrul pe care il creeaza datul sau primitul (fie dai prea mult, fie primesti prea mult). Partea stanga stocheaza sentimentele de tristete la pierderea unei persoane dragi, parerile de rau, pierderea unor lucruri, vinovatia. De cele mai multe ori, partea stanga rezoneaza la primitul excesiv, fara a da in schimb suficient de mult.
REGIUNEA DORSO-LOMBARA: stocheaza furia, sentimente neverbalizate, stres legat de sex, bariere care te despart de sexul opus.
REGIUNEA COCSO-SACRATA: are de-a face cu supravietuirea, activarea lui kundalini , frica de succes, frica de a trai, frica de a actiona”.
Tulburari psiho-somatice pot fi tratate prin terapie medicamentoasa si terapie cognitiv comportamentala.
Psiholog, logoped, psihoterapeut oradea Simona Hint
Etichete:
ameteli,
crampe muscular,
dureri de cap,
dureri de stomac,
greata,
insomnii,
lipsa de aer,
lipsa poftei de mancare,
psiholog oradea,
varsaturi,
vartej
joi, 30 aprilie 2015
De ce copilul meu petrece mult timp la televizor si calculator?,ideii utile pentru parinti.
Tot mai multe studii, articole, cercetari, dar si simple observatii empirice, ne obliga sa fim atenti la acest fenomen: impactul pe care emisiunile tv si accesul la calculator nedozat il au asupra dezvoltarii copiilor nostri. Cel mai recent studiu al Consiliului National al Audiovizualului (2007) arata ca in timpul liber 98% dintre copii cu varsta cuprinsa intre 6 si 15 ani prefera sa se uite la televizor, iar 45% se joaca pe video sau pe calculator. Alaturi de televizor, calculatorul si jocurile video au devenit un substitut foarte la indemana pentru restul activitatilor educative si de recreere, acestea din urma fiind abandonate de catre copii. Copilul in fata TV&PC nu are experienta obisnuita a limbajului, stimularea dialogului, a gandirii si reflectiei pe care mediul uman in general le ofera. Privitul la televizor, navigarea pe net ori jocul pe calculator fac parte in ziua de azi din rutina zilnica a unei familii obisnuite. Majoritatea copiilor fac cunostinta cu acestea cu mult inainte de a merge la scoala, petrecandu-si multe ore cu astfel de activitati, in detrimentul altora. Expunerea indelungata si sistematica la efectele directe si indirecte ale televiziunii si PC are un efect coplesitor asupra mintii umane si asupra intregului sistem de viata a omului contemporan. Care este impactul utilizarii TV si calculatorului asupra mintii copiilor? Este calculatorul bun sau rau pentru copii si tineri? Aceste intrebari sunt in atentia parintilor si educatorilor raportandu-ne la prezenta tot mai frecventa a calculatorului acasa, dar si in scoala. Impactul televizorului si a calculatorului asupra vietii si dezvoltarii copiilor nostri depinde de mai multi factori: cat de mult timp petrec in fata acestora, varsta si personalitatea lor, daca o fac singuri sau impreuna cu un adult, daca unul dintre parinti a discutat cu el despre ceea ce vede la TV sau despre pericolele la care se expune utilizand internetul. Efectele televiziunii si calculatorului asupra sanatatii psihice a copilului. I. Efecte asupra dezvoltarii structurii si functiilor cerebrale 1. Efectul hipnotic: Neuropsihologii demonstreaza ca televiziunea, indiferent de emisiunea vizionata, are ca efect inducerea unei stari semihipnotice. Atunci cand privim la TV suntem decuplati de la lumea inconjuratoare, fapt cauzat de frecventa foarte mare a imaginilor proiectate pe ecran, dar si de schimbarile fulgeratoare de cadru utilizate (25-30 schimbari/minut in cazul videoclipurilor). Cand privim la TV undele cerebrale trec din starea beta - ce apar in creier pe parcursul proceselor de gandire, analiza si decizie - in starea predominant alfa si teta - ce domina activitatea corticala cand suntem relaxati, respectiv cand suntem in starea de somn usor. Astfel, se creeaza mediul de aparitie al unor anomalii neurologice in ceea ce priveste emisfera stanga a creierului, a carei activitate este inhibata pe toata durata privirii la TV. Emisfera stanga este responsabila cu organizarea, analiza si judecata datelor receptionate, pe cand emisfera dreapta proceseaza informatiile in intregul lor, determinand raspunsuri mai degraba emotionale decat rationale. S-au constatat efecte asupra dezvoltarii creierului uman independent de natura mesajelor transmise. Consecinta este o diminuare radicala a capacitatilor critice, a creativitatii si a reactivitatii cortexului. Din cauza vitezei foarte mari de derulare a imaginilor si a actiunii pe micul ecran, nu exista timpul necesar filtrarii normale a informatiei catre cortex, fapt ce favorizeaza transmiterea mesajelor direct in subconstient. Astfel, mintea noastra nu se mai poate apara, iar informatia patrunde nefiltrata si nesortata conform capacitatii naturale a creierului. 2. Dependenta de televizor si calculator: Corelat cu efectul hipnotic apare si comportamentul de dependenta. Televizorul & PC ne fura din timpul nostru pe care ar trebui sa-l dedicam altor preocupari, experientele oferite de viata de zi cu zi fiind inlocuite cu programele TV. Psihologii americani au dovedit ca atat televiziunea, cat si jocurile video si internetul au capacitatea de a genera o puternica legatura de dependenta, privarea de aceste mijloace producand - celor la care s-a instalat dependenta - aceleasi simptome ca si in cazul substantelor si al comportamentelor care dau dependenta. 3. Probleme de atentie si hiperactivitate: In functie de timpul acordat vizionarii si a varstei la care debuteaza aceasta, TV&PC pot aduce prejudicii grave dezvoltarii corticale. Studiile arata ca afectiunile produse cortexului in urma vizionarii excesive au ca rezultat aparitia sindromului ADHD, adica slabirea pana la nivelul patologic a unor capacitati mentale fundamentale: concentrarea atentiei, memoria de scurta durata, imaginatia creativa, motivatia de a intreprinde o actiune care cere efort. Obisnuindu-se de mici cu astfel de experiente care ii bruscheaza, cand sunt pusi in fata realitatii - care nu socheaza in nici un fel - nu-si mai pot concentra atentia. La scoala, de expemplu, ei vor astepta ca prezentarea dascalului sa aiba aceeasi dinamica, sa ii surprinda, sa fie un ''spectacol''. Asteptarea nefiindu-le satisfacuta, atentia este dezactivata, si totul ii plictiseste. Desi TV genereaza o atitudine mentala pasiva si o intarziere in procesarea informatiei si in gandire, vizionarea TV este un factor principal in inducerea hiperactivitatii. Neuropsihologii demonstreaza ca agitatia extrema, incapacitatea de a sta linistit, toleranta scazuta la frustrare, impulsivitatea excesiva sunt stari ce apar in urma vizionarii repetate, acestea crescand proportional cu cresterea timpului dedicat vizionarii. 4. Incapacitatile de invatare Problemele de invatare, sindrom de care sufera peste 50% dintre copiii din statele occidentale, sunt determinate in mare masura de vizionarea TV si de jocurile pe PC. Cu o motivatie scazuta pentru invatarea de cunostinte noi, incapabili sa se concentreze, cu o hiperactivitate excesiva, copiii raspund tot mai greu cerintelor scolare. Dezechilibrele pe care vizionarea le induce in functionarea emisferei stangi si lipsa dezvoltarii normale a retelelor neuronale, afecteaza gandirea logica si analitica, construirea sintaxei si discursivitatea. Probleme de invatare ale copilului din ziua de azi: - Slaba capacitate de a asculta, de a intelege si a-si aminti materialul prezentat; - Abilitate scazuta de reflectare coerenta in vorbire si in scris a faptelor si ideilor; - Dificultatea de a intelege fraze mai lungi sau structuri gramaticale mai complexe; - Tendinta de a comunica prin gesturi odata cu cuvintele sau in locul acestora; - Scaderea cunostintelor de vocabular sub nivelul clasei a IV-a; - Intelegerea nesigura si confuza a lecturii; - Dificultatea de a trece de la limbajul colocvial la forma scrisa; - Performante scazute in planificarea, succesiunea si organizarea ideilor, clasificare, intelegerea raporturilor de tip cauza-efect, rationament matematic si stiintific etc. II. Efecte asupra mentalitatilor si a comportamentelor Un alt fenomen datorat consumului in exces de TV si PC este modelarea mentalitatilor si a comportamentului prin activarea mecanismelor psihologice de imitatie si prin impunerea de modele in mentalul induvidual si colectiv. Sunt cultivate si, uneori, conditionate astfel anumite conduite cu efecte deosebit de puternice in modelarea orizontului de constiinta si comportament al tinerilor. Toate studiile dovedesc ca violenta de pe micul ecran si jocurile video aduc violenta in lumea reala, aceasta devenind tot mai mult un mijloc dezirabil pentru rezolvarea problemelor si impunerea intereselor, pentru dobandirea placerii sau a confortului dorit. Tinerii devin tot mai impulsivi, mai putin capabili sa-si controleze impulsurile violente, comportamentul violent - in detrimentul celui prosocial - devenind o constanta a comportamentului generatiilor crescute cu TV &PC in exces. Totodata, consumul excesiv de TV si PC are efecte represive asupra climatului afectiv al familiei, pierzandu-se functia de suport emotional si moral al acesteia pentru buna dezvoltare a copilului. Utilizarea indelungata a calculatorului deterioreaza sistemul de valori si functionarea sociala la tineri, interactiunea cu cei din jur, ducand la tulburari de comportament, retragere sociala, introversie. De asemenea, sunt influentate trasaturile de personalitate, dinamica familiei si modul de comunicare intre membrii familiei. IN LOC DE CONCLUZII GHIDUL PARINTELUI IN UTILIZAREA TV&PC DE CATRE COPIL 1. Instituirea unor reguli in folosirea TV/PC de catre copil, programul fiind adaptat felului de a fi si varstei copilului: 0-2 ani - excluderea TV&PC din viata copilului (recomandarea Academiei Americane de Pediatrie); 2-7 ani - limitarea vizionarii (TV+PC+video+DVD) la 1 ora/zi; 2 ore/zi pentru copii mai mari si adolescenti. Aceste reguli trebuie sa fie cunoscute, acceptate si respectate de catre toti adultii din casa. 2. TV si PC trebuie sa fie amplasate intr-un loc in care are acces toata familia si unde este sub permanenta observatie. 3. TV/PC trebuie sa fie inchis pe durata efectuarii temelor sau in timpul meselor. 4. Fiti un bun exemplu si limitati timpul petrecut in fata TV/PC. Copilul va copia comportamentul dvs. . 5. Vorbiti cu copiii despre ceea ce vad la TV. Comunicati-le parerea dvs despre cele vizionate si lasati-i sa se exprime. Puteti aborda intrebari de genul: "Tu ce ai fi facut in situatia respectiva?'', " Crezi ca personajele au procedat corect?'' etc. 6. Nu lasati copiii sa se uite la programe cunoscute ca fiind violente si schimbati canalul sau inchideti Tv cand observati materiale daunatoare, oferindu-le si explicatii. 7. Alegeti cu atentie si discernamant programele, emisiunile si jocurile pe calculator. 8. Vorbiti cu copilul despre internet, aratati-i avantajele si dezavantajele, stabiliti ce e voie si ce nu e voie sa faca pe internet. 9.Urmariti emisiunile, filmele, impreuna cu copilul oricand este posibil, explicandu-i diferenta dintre fictiune si viata reala, respectiv consecintele unor actiuni de pe ecran in viata reala. 10.Dezaprobati comportamentele violente in fata copilului, aratandu-i ca ele nu reprezinta cea mai buna cale de a rezolva problemele. 11.Implicati copilul in alte activitati: discutii cu familia si prietenii, activitati casnice, desen, mesterit, jocuri de construit/in aer liber, sport, lectura etc. 12.Impartasiti din experienta dvs si altor parinti. Ingrijorarile cu care va confruntati ar putea gasi o rezolvare prin solutiile pe care alti parinti deja le aplica.
marți, 14 aprilie 2015
Ce este anxietatea- atacul de panica? Cateva idei utile.
Anxietatea este o stare psihologică și fiziologice caracterizată prin componente somatice, emoționale, cognitive și comportamentale. În prezența sau chiar în absența unui stres psihologic, anxietatea poate crea stări de frică, îngrijorare și teamă. Anxietatea este privită ca un răspuns normal într-o situație stresantă, dar când apare în situații care în mod obișnuit nu sunt generatoare de stres, se transformă într-o stare patologică. Atunci când anxietatea devine excesivă, acesta poate fi clasificată sub numele de „tulburare anxioasă”.
Anxietatea este o stare care poate apărea de multe ori fără un stimul identificabil. Ca atare, aceasta se distinge de teamă, care este un răspuns emoțional la amenințări percepute. În plus, frica este legată de comportamentele specifice de evadare și evitare, în timp ce anxietatea este legată de situații percepute ca incontrolabile sau inevitabile. O altă viziune definește anxietatea ca „o stare sufletească de spirit orientată spre un viitor, de la care individul se așteaptă să primească rezultate negative”, sugerând o distincție între pericolele viitoare și pericolele imediate, ceea ce diferențiază anxietatea de frică.
Efectele fizice ale anxietății pot include palpitatii cardiace, slăbiciune și tensiuni musculare, oboseală, greață, dureri toracice, dispnee, dureri abdominale, cefalee. Organismul se pregătește să se confrunte cu frica: crește tensiunea arterială și frecvența cardiacă, apar tanspirațiile reci, crește fluxul sanguin pentru a face față solicitărilor musculare, se diminuează funcțiile sistemelor imunitar și digestiv (reacție luptă sau fugi). Semnele exterioare ale anxietății pot include paloarea feței, transpirație, tremor și dilatarea pupilei. O persoană ce are o criză de anxietate poate experimenta de asemenea, o reacție de evitare sau o stare de panică. Cuvântul „panică” derivă din greacescul πανικός, „creat de zeul Pan”, care se amuză speriind turmele de capre și oi. Deși starea de panică nu afectează toate ființele care suferă de anxietate, există și simptome comune. Panica apare de obicei fără avertisment și, deși adesea frica este irațională, percepția pericolului este reală. O persoană ce trăiește starea de panica simte de multe ori ca și cum era gata să moară sau ca și cum a fost expusă unui pericol de moarte.
Anxietatea include nu numai semne fizice, ci și emoționale. Acestea sunt „sentimente de teamă sau amenințare, tulburări de concentrare, tensiune si nervozitate, presimțirea că ceva rău se va petrece, iritabilitate, neliniște, cautarea unor semne superstițioase care vor fi interpretate într-un mod prăpăstios, până la coșmaruri, senzația că totul este înfricoșător. Efectele cognitive ale anxietății pot include gânduri asupra unor pericole ascunse, generate de frica de moarte.
Acestea pot afecta și somnul și au și alte efecte fizice, cum ar fi onicofagia (roaderea unghiilor) și alte efecte motorii.
Diferite tipuri de anxietate:
• Anxietate de separare: această anxietate este descrisă la copii și poate provoca probleme grave.
• Angoasa existențială: apare atunci când atunci când ființa umană ignorantă își dă seama că există posibilitatea de a înceta să mai existe. Apoi dezvolta anxietate față de realitate și existență. În realitate, conform a nenumărate dovezi, sufletul își continuă existența în alte lumi subtile (lumea cealaltă).
• Anxietate datorită examenelor: anxietate datorată examenelor se poate manifesta ca stare generală de rău, teamă sau frică la studenții care se tem că vor pica un examen.
• Anxietate socială: Această anxietate există în diferite grade la multe persoane. De exemplu, artiștii au trac la debutul unei reprezentții. Atunci când există o teamă marcată și persistentă la una sau mai multe situații sociale se numește fobie socială.
• Anxietatea față de boală: unii cercetători sugerează că putem îmbunătăți calitatea vieții bolnavilor de cancer prin tratarea anxietății lor. Aceasta formă de tratament constă de obicei din consiliere, tehnici de relaxare și utilizarea de tratamente din plante.
Sfaturi utile :Dacă vă simțiți copleșit de griji, fiți siguri că tratamentele vă pot ajuta să ieșiți din această stare: unele specii de plante medicinale și uleiuri esențiale din plante pot crește puterea terapeutică a unei băi fierbinți, liniștitoare.
Baia relaxantă. Cada cu hidromasaj este una dintre cele mai agreabile și mai eficiente remedii pentru a ne calma.
Exerciții de respirație. Întodeauna stările de anxietate și depresie sunt asociate cu o respirație incorectă, superficială, preponderent claviculară în care nu angrenăm deloc mușchiul diafragmă. Oxigenarea sângelui este astfel deficitară, cu repercusiuni asupra întregului metabolism, inclusiv cel al hormonilor neurotansmițători ce sunt responsabili de sănătatea sistemului nervos. Vă oferim un exercițiu simplu, extraordinar de eficient ce este indicat să fie făcut pe stomacul gol. Se inspiră lent, umflând abdomenul (puteți pune mâna pe el pentru a simți mișcarea) și evitând respirația care provoacă ridicarea umerilor. Țineți respirația patru sau cinci secunde, apoi expirați lent retragând abdomenul. Repetați până când se instalează starea de calm, minim 7 minute zilnic. Acest exercițiu pune în acțiune diafragma, un mușchi foarte important care apoi presează pe organele abdominale și pune în circulație sângele și fluidele stagnante în această zonă și care la multe ființe umane se traduce printr-o monumentală burtă.
O băutură fierbinte. Pentru a calma stresul, bea o ceșcă de ceai cald; acest lucru este un remediu popular vechi împotriva insomniei. Sunt indicate ceaiuri de lavandă, roiniță, sunatoare, busuioc ce poate fi îndulcit cu miere de albine. Aceasta ne va aduce un sentiment de bunăstare.
Nu alimentați anxietatea. Nu consumați cafea, ceai negru sau cola. Rezultatele unui studiu indică faptul că cei care suferă de anxietate pot fi mai sensibili la cafeină decât ceilalți.
Atenție la consumul de băuturi alcoolice. La început, alcoolul poate da impresia de calm, dar în timp efectul se stinge și se intensifică anxietatea și chiar depresia.
Mișcarea. Sportul este excelent pentru alinarea anxietății. O plimbare alertă, rapidă de 30 de minute produce eliberarea de endorfine, substanțe chimice care anihilează durerea și îmbunătățesc starea de spirit.
Practica meditației. Câteva ședințe pe zi, cu durata de 15 minute fiecare poate avea un efect transformator extraordinar și chiar salvator. Meditația clasică în care ne focalizăm asupra unei stări benefice, cum ar fi starea de entuziasm, de bucurie, de fericire, de iubire este extrem de eficientă. Indiferent de forma pe care o ia acest exercițiu, vă va determina să vă concentrați pe momentul prezent și vă va distrage mintea de la alte preocupări- citit, jocuri de concentrare si atentie.
Îngrijirea unei grădini de flori sau chiar și a unei singure plante, vă poate ajuta foarte mult. Plimbari , exercitii fizice, masaj etc….
Psihoterapie ajuta foarte mult in tratarea anxietatii si atacurilor de panica, apelati la un psiholog sau psihoterapeut,
Etichete:
ameteli,
anxietate,
apetit scazut,
atac de panica,
furnicaturi prin corp,
greata,
insomnii,
lipsa aerului,
lipsa poftei de mancare,
nervozitate,
psiholog acat de panica,
psiholog oradea,
tremur
miercuri, 24 septembrie 2014
Crizele emotionale- tipetele in public, 15 sfaturi utile
Una dintre problemele cu care se confrunta parintii este gestionarea crizelor emotionale. Toti trecem, de-a lungul vietii, prin crize emotionale, dar copiii sunt cei care au nevoie de cel mai mult sprijin in gestionarea acestora.
Mai cu seama la copiii mici, exista momente cand parintii intampina greutati in rezolvarea acestora. Motivul este imposibilitatea copilului de a isi exprima clar emotiile, dorintele.
De exemplu, la copiii de pana la 3 ani, aceste crize emotionale au o manifestare violenta, plans cu tipete, lovituri de pumni, dat din picioare. De ce asa? Deoarece copilul mic descopera acum realitatea din jurul lui. Apar dorintele, iar atunci cand raspunsul parintilor este negativ, apar si reactiile copiilor.
De fapt, aceste crize emotionale fac parte integranta din dezvoltarea emotionala. Acesta este modul prin care invata ca nu tot ceea ce doreste se poate si realiza. O explicatie expusa cu calm, rabdare si consecventa poate invata copilul care este diferenta dintre lucrurile ce ii sunt permise si cele care ii sunt interzise. Claritatea si fermitatea explicarii motivelor pentru care nu are voie sa faca acel lucru este un factor important in reusita, intareste relatia copil – parinte si il va ajuta ca pe viitor sa isi exprime emotiile intr-un mod diferit.
A nu ceda poate fi cheia succesului in aceste exprimari emotionale. Copilul va intelege in final ca oricat de puternica si de violenta ar fi manifestarea, daca acel lucru nu ii este permis, nu va trebui sa il faca.
De exemplu, cea mai banala activitate, cumpararea unei jucarii, poate starni o avalansa de emotii. Cum il invatam sa reactioneze? Dupa alegerea jucariei dorite, fapt ce starneste emotii pozitive, este nevoie de explicatii pentru a il convinge sa se comporte frumos cu acea jucarie, precum “nu tragem de par papusa, pentru ca o doare” sau “nu stricam masina, trantind-o, petru ca se strica motorul”.
Atunci cand jucaria aleasa nu poate fi cumparata din diferite motive, iar copilul reactioneaza prin emotii negative, tot explicatia si calmul sunt cele care ne scot din impas. Expunerea motivelor, dar mai ales speranta ca va veni un moment cand va exista posibilitatea cumpararii acelei jucarii, de exemplu de ziua lui, aplaneaza exprimarea negativa a emotiilor.
Cateva sfaturi utile:
1. In crizele emotionale (de tantrum, cum se numeste in termeni de specialitate), copilul este coplesit de emotie. Teama, respingerea lui de catre altii si intreruperile bruste pot fi conditii pentru starnirea unor astfel de valuri emotionale.
2. O poveste sau un film cu un monstru infricosator vazut dupa-amiaza il poate conduce spre o stare emotionala instabila pe care, chiar daca nu o manifesta imediat, la prima ocazie care va adauga “picatura emotionala”, se va manifesta – foarte posibil – sub forma acestei crize in care copilul nu se mai poate controla.
3. Cand este in plina criza de tantrum, daca iesi din incapere lasandu-l acolo singur, nu faci decat sa-i inrautatesti situatia emotionala: simte ca este abandonat. Furtuna emotionala il sperie si are nevoie sa te stie alaturi. Daca nu se manifesta prea violent, ia-l in brate si tine-l la piept. Exista sansa sa simta confortul imbratisarii tale si sa se linisteasca repede.
4. Indiferent cat dureaza criza, nu-i cere ce nu-ti poate da in acele momente. Nu negocia in timp ce tipa, urla, plange si este, in mod fundamental, speriat.
5. Incearca sa nu te lasi purtata de grija pentru ceea ce spun ceilalti.
Daca sunt sau au fost parinti, vor intelege. Nu ei sunt acum importanti. Totul este ca tu sa te stapanesti.
6. Daca se ajunge ca in criza sa loveasca pe altii din jur, sa arunce cu lucruri, pur si simplu ia-l de acolo, iesiti in afara spatiului unde are loc criza. Stai cu el pana se linisteste. Vorbeste cu el dupa. Cand veti discuta, tine-l aproape de tine si fa-l sa inteleaga ce s-a intamplat: recunoaste-i frustrarea, incurajeaza-l sa-ti vorbeasca alta data cand simte ca nu mai poate face fata.
7. Incearca sa anticipezi situatiile care pot provoca crize emotionale. Incearca sa-ti dai seama ce anume il aduce la marginea crizei: daca, de exemplu, descoperi ca il da peste cap trecerea brusca de la o activitate la alta, da-i mai mult tip intre schimbari. Spune-i din vreme ca urmeaza in cateva minute sa plecati din parc acasa sau ca urmeaza in cateva minute cina si va trebui sa intrerupa in curand jocul!
8. Inainte de a-i spune “nu”, incearca sa te opresti, sa vezi daca nu poti sa eviti negatia prin oferirea unei alegeri, prin oferirea unei explicatii. In fond, daca mai stati cateva minute in parc dandu-i sansa sa termite jocul inceput, dar cu conditia sa manance tot la cina, nu sunteti amandoi mai castigati?
9. Atentie la posibilele cauze legate de stresul prea mare sau de lunga durata.
Poate familia a trecut printr-o perioada foarte agitata si obositoare. Poate exista tensiuni intre tine si sotul tau.
10. Daca cel mic trece prin crize in fiecare zi, este momentul sa cauti un ajutor de specialitate; poate fi vorba despre o situatie psihologica sau chiar somatica responsabila de aceste crize emotionale extreme.
11. Pentru a-i putea cere ca treptat sa invete sa-si controleze emotiile si reactiile, invata sa ti le controlezi si tu pe ale tale, sa nu-ti manifesti nervii necontrolat in fata lui. Chiar daca este mic si “nu stie”, vede!
12. De fiecare data cand se poarta agresiv sau brutal, dar fara sa fie in criza tip tantrum, poti introduce o consecinta neplacuta: “Nu mai vorbi urat. Pentru ca ai folosit cuvinte urate, in seara asta nu te mai uiti la desenele animate!”
13. Inainte de a iesi in oras, la cumparaturi sau intr-o vizita, spune-i clar ce astepti de la el: fixeaza regulile jocului dinainte! Si nu uita sa le respecti si tu.
14. In plina criza de tantrum, nu poti “disciplina”, nu poti “discuta problema”; incearca sa iesiti amandoi din situatie mai intai!
15. Daca crizele de furie si nervii continua si copilul este din ce in ce mai tensionat si plin de agresivitate si furie, apeleaza la un specialist. Psiholog, psihoterapeut, logoped Simona Hint tel: 0740054037 Oradea.
marți, 25 februarie 2014
Comunicare in familie
Traim intr-o societate in care mediul conversational este tot mai sarac, cu toate auzim cuvantul "comunicare" la colt de strada, la birou, in autobuz etc. Il auzim in familie in replici de genul: "se intampla... daca nu exista comunicare", "eu si sotul nu mai comunicam".
De ce? Din cauza ca ne urmarim propriile idei, din cauza calculatorului, din cauza televizorului, a radioului, prin care descoperim ca mult prea multi oameni isi petrec enorm de mult timp captand mesaje mecanice si care, nu-si gasesc timp sa faca schimb de mesaje ca niste fiinte vii, iubitoare si afectuoase cu membrii familiei.
Daca mama si tata stau in fata calculatorului sau a televizorului, in medie, cam 7 ore pe zi, la care se adauga timpul in care luam masa, drumul la/de la serviciu, orele de somn, aproape ca nu ne mai ramane timp pentru vorbit. Cand si cum sa facem, sa ajungem sa intelegem cat de importante sunt intr-o familie aceste discutii, aceste schimburi de idei? Exista multe ocazii cand ambii parteneri isi petrec timpul impreuna (dimineata la cafea, inainte de culcare). O discutie cat de mica este extrem de importanta pentru sanatatea relatiei lor si pentru dezvoltarea echilibrata a copilului.
In foarte multe cupluri problemele pot fi rezolvate si se poate impiedica o destramare a familiei prin conversatie, sa se vorbeasca despre ceea ce-l deranjeaza pe unul din membrii familiei: mama, tata sau copil. Ascultati ce are de spus, dezbateti problema, gasiti impreuna o solutie. Pentru a educa niste copii care sa reuseasca, parintii trebuie sa invete sa comunice intre ei si cu copiii lor. Nu astepta ca celalalt "sa-si dea seama" ca ceva nu este in ordine. Renuntati la ganduri de genul: "trebuia" sa vada ca nu ti-a placut ceva. Este mult mai simplu sa-i spui: "dragul meu, lasa-ma sa termin eu ce am inceput", in cazul unei pedepse sau o cearta a copilului. Daca mama vine si cearta copilul pentru o gresala, tatal sa nu intervina cu ceva contrar.
Ex. O femeie care nu prea stapaneste foarte bine aceasta arta a comunicarii. Se poate cearta destul de des din cauza faptului ca sotul nu reuseste sa vada, sa observe lucruri care pentru ea au valoare. Ex de cearta in cazul in care pentru un gest al soacrei ei (principalul subiect de cearta in familia lor). Problema (soacra) s-a rezolvat, pentru moment. Saptamana urmatoare, de luni si pana miercuri si-a dat cu un alt parfum in fiecare zi. Ce credeti? Sotul nu a obsevat, bineinteles. Doar este barbat! De aici, alta cearta. I-am spus: "draga mea, nu era mai simplu sa-i spui ca ai facut acel gest pentru el, nu sa astepti ca el sa observe acest lucru?". Cand ajungea acasa de la serviciu si ai vazut ca nu are nici o reactie, ii spuneai: "Uite iubitule, pentru tine mi-am dat cu un parfum nou. Am facut acest lucru special pentru tine".
Sunt foarte multe lucruri pe care femeia pune accent si pentru barbat sunt niste detalii pe care nu reuseste sa le ia in seama. Decat sa stai suparata ca el nu a vazut acea schimbare sau ca nu isi da seama ca tu iti doresti un anumit lucru, mai bine ii spui cat de mult ti-ar placea, cat de mult iti doresti acel ceva. Evitati pe cat posibil cuvintele "vreau", "trebuie" care pot fi inlocuite foarte bine cu "mi-ar face mare placere", "imi doresc mult", "ar fi necesar".
Revenind la prezenta copilului in viata dumneavoastra, strecurati printre stirile de seara, emisiunea de maxima audienta sau alte seriale, si discutii, dialoguri care conteaza foarte mult in comunicarea dintre sot si sotie, mai ales cand este prezent si copilul. Atunci cand aceste discutii sunt vesele, afectuoase intre parinti si copilul se va simti in siguranta. Simte ca apartine unei familii iubitoare.
Bineinteles, copiii trebuie inclusi si ei in conversatiile familiei. In felul acesta invata sa se descurce in lumea adultilor, devin mai vioi si-si construiesc un vocabular care le va dezvolta talentul de a conversa si de a se adapta in societate. Trebuie sa nu uitam ca totusi, copilul nu este un adult in miniatura. Un copil are interese propriei varstei si atentia lui este foarte redusa. Ceea ce este de o durata foarte scurta pentru un adult, poate fi o eternitate pentru copil. Deci, nu invitati copilul la conversatii lungi si plictisitoare.
In acest secol al vitezei se intampla destul de des ca un copil de zece sau paisprezece ani sa intre in conversatie cu parintii lui si acestia sa raspunda doar cu "da" sau "nu", fara sa depuna nici cel mai mic efort pentru a intra in conversatie cu el, sa nu spun chiar sa-l ignore. Acesta este unul dintre cele mai sigure moduri de a determina copilul sa se simta mai bine in casa vecinului, la discutiile din fata blocului, sa intre intr-un anturaj nesanatos sau intr-o banda.
Numitorul comun in toate relatile este nevoia fiecaruia de a se simti iubit si inteles. Discutile cu copiii se poarta in asa fel incat ei sa se simta niste membrii importanti ai familiei din punct de vedere al comunicarii. Acest lucru construieste si stabileste legaturi de care ne bucuram tot restul vietii, este o modalitate de a va comunica iubirea, grija si respectul pentru copilul dumneavoastra.
Psiholog clinician, logoped, psihoterapeut Simona Hint , tel 0740054037
joi, 30 ianuarie 2014
Cum combatem stresul, sase pasi eficienti.
Stiati ca in timp ce va gandesti ce sa faci in situatiile tensionate, organismul se pune in functiune pentru a raspunde? Bataile inimii se accelereaza, presiunea sangelui creste, respiratia se inteteste, transpiratia se accentueaza si digestia incetineste. Aflati in ce masura puteti combate aceste reactii in fata stresului prin sport, meditatie si exercitii respiratorii.
Practicarea unei actiuni fizice oboseste hormonii stresului. Daca ramai nemiscat in fata unui birou sau intr-o masina, trebuind sa faci fata unei situatii tensionate, substantele chimice caracteristice stresului raman in sange. Din cauza acestui lucru, durerile de cap si anxietatea nu intazie sa apara. In anumite situatii stresul se acumuleaza intr-o asemenea masura incat un incident minor poate declansa o adevarata criza. Descopera care sunt acele lucruri ce se afla in conexiune directa cu stresul.
Care sunt simptomele fizice ale stresului?
Principalele simptome fizice ale stresului constau in: palpitatii; ameteli; pierderea apetitului culinar sau, din contra, accentuarea lui; probleme digestive; dureri de dinti; insomnii; dificultati de respiratie; manifestarea balbaielii sau inregistrarea unui vorbit prea rapid, lipsit de articulatiile adecvate; stare accentuata de oboseala; infectii frecvente; reducerea apetitului sexual.
Cum iti afecteaza stresul comportamentul?
Sentimentul de tristete care apare in urma stresului se manifesta prin aparitia depresiei, anxietatii, atacurilor de panica, pesimismului si a insatisfactiei. Stresul te poate transforma intr-o persoana mai greu de suportat din cauza irascibilitatii si ostilitatii. Randamentul de la locul de munca este de asemenea afectat - devii uituc, letargic si inapt pentru a te concentra asupra problemelor.
Te poate imbolnavi stresul?
Factorii stresori nu produc direct nici o boala, insa sunt responsabili pentru agravarea anumitor stari precum alergiile, astmul, migrenele, sindromul colonului iritabil, eczemele, psoriazisul. De asemea, contribuie la marirea presiunii arteriale si favorizeaza aparitia afectiunilor cardio-vasculare. De aceea, este important sa iei masuri impotriva stresului. Iata-le pe cele mai simple dintre acestea:
1. Intervieveaza-te!
Descrie-ti situatiile in care ai observat ca devii foarte anxios. Cauta sa descoperi care au fost motivele ce te-au determinat sa actionezi atat de neglijent. Noteaza-ti motivele pro si contra pentru a sti ce optiuni ai in momentul in care va trebui sa te confrunti cu o situatie asemanatoare.
2. Aplica exercitiile respiratorii!
Incetinirea respiratiei la nivelul diafragmei este una dintre cele mai eficiente metode pentru a combate stresul. Calmeaza-ti si controleaza-ti respiratia prin cateva inspirari adanci, urmate de expirari pe gura. Reintoarce-te la respiratia normala si apoi repeta exercitiul. Daca situatia continua sa fie tensionata, ridica umerii si spune-ti "Nu are cum sa mearga rau".
3. 15 minute pentru sanatate
Ai citit de nenumarate ori, dar ai pus in practica vreodata? Aplicand metodele de relaxare, tensiunea arteriala scade, ritmul respiratiei, al metabolismului si al inimii se incetineste, oferind corpului tau posibilitatea de a-si recapata echilibrul. Exercitiul nu-ti ia mai mult de 15 minute. Intinde-te pe spate pe un pat tare. Tine mainile pe langa corp, inchide ochii si respira adanc pentru a elibera tensiunea. Indeparteaza tensiunea acumulata in picioare, maini si gat. Fii constient de relaxarea care se produce la nivelul musculaturii corpului. Cand ai terminat, deschide usor ochii si intinde-te.
4. Metode pentru a controla stresul
Urmatoarele tehnici te ajuta sa controlezi cat mai eficient stresul:
• Meditatia - presupune relaxarea fizica. Aseaza-te confortabil pe un pat sau pe un scaun, inchide ochii si relaxeaza-te. Focalizeaza-ti gandurile asupra unui obiect; respira adnanc de 4 ori, vizualizand mental o imagine precum o floare sau o lumanare, in timp ce repeti cuvinte precum "pace" , "relaxare", "liniste".
• Vizualizarea - Imagineaza-ti o scena in detaliu, adulmeca aromele, savureaza zgomotele. Repeta-ti fraze afirmative precum "Ma simt imapacata cu mine insami". Inainte de orice eveniment tensionat, vizualizeaza tabloul care te linisteste. Apoi, gandeste-te la situatia incordata si imagineaza-ti cum vei solutiona problema.
• Meditatia activa - Concentreaza-ti atentia asupra tuturor lucrurilor pe care le faci, chiar daca e vorba de prepararea meselor sau de rezolvarea unui deadline. Focalizeaza-te pe momentele de maxima tensiune, fara sa-ti faci griji privind trecutul sau viitorul.
5. Nu uita de sport!
Exercitiile te ajuta sa indepartezi hormonii stresului din sange si stimuleaza eliberarea endorfinelor (hormonii fericirii). Opteaza pentru un program moderat de activitate fizica timp de minim 20 de minute pe zi. Efectueaza o activitate aerobica de 3 sau 5 ori pe saptamana.
6. Ce sa bei?
Renunta la consumul excesiv de cafea. Este indicat sa recurgi cat mai des la ceaiurile din plate precum busuiocul, teiul, trandafirul, cedru, salvia sau levantica. Nu uita de apa - bea cel putin 8 pahare de apa pe zi.
Etichete:
anxietatea,
atac de panica,
depresie,
logoped,
palpitatii,
psiholog copii oradea,
psiholog oradea,
psihoterapeut oradea,
stari de ameteala,
stresul
joi, 16 ianuarie 2014
Cum sa ai o relatie de cuplu, casnicie longeviva?
Cuplul reprezinta inainte de toate o relatie in doi in care fiecare vine cu individualitatea si istoria personala. Succesul depinde desigur de felul in care partenerul vibreaza si raspunde la emotiile celuilalt, dar si de modul in care partenerii comunica intre ei.
O relatie este ca un dans: nici unul dintre parteneri nu este bun sau rau in totalitate, lucrurile nu sunt doar in alb si negru, iar daca acest lucru este salutar, pentru ca altfel ar aparea plictiseala, exista si reversul, adica diferentele pot duce la divergente, la neintelegeri.
Aceste diferente pot perturba echilibrul cuplului si pentru asta este necesar ca fiecare sa-si asume partea de responsabilitate pentru cele petrecute. Sa incetam a-l mai invinui pe celalat, dar si sa ne protejam limitele personale, astfel incat sa avem o relatie sincera si sanatoasa.
Cand suntem indragostiti, ne asteptam ca partenerul sa ne citeasca gandurile, sa stie tot fara ca noi sa spunem ceva, iar daca nu se intampla sau nu poate sa o faca, avem tendinta sa dam vina pe partener, spunand ca nu ne mai iubeste sau ca relatia s-a racit. Insa, ambii trebuie sa aiba grija de relatie, dar si de propriile lor nevoi. Astfel, fiecare isi va mentine identitatea si nu va fi produsul a ceea ce doreste celalat.
Cheia unei relatii stabile in cuplu o reprezinta comunicarea
Iar aceasta nu inseamna doar exprimarea unui gand sau a unui sentiment. Trebuie insa sa fim siguri si ca am gasit modul cel mai bun de a exprima ce avem de spus. Bineinteles ca nu putem vorbi de o comunicare comuna tuturor cuplurilor, ca un tipar universal. Comun este doar faptul ca putem asemui ceea ce ar trebui sa se intample intre cei doi cu un drum cu doua sensuri ce presupune si reciprocitate.
A comunica implica nu numai a spune celuilalt despre noi, dar si a asculta. Pe langa a-ti transmite propria parere, a comunica inseamna si sa stii sa asculti, adica sa fii atent la ce ti se spune. Daca suntem absorbiti cu totul de ideea obtinerii unui raspuns imediat si nu-l mai putem asculta pe celalalt cu obiectivitate, inseamna ca nu putem comunica. Doar il bombardam pe celalalt cu cuvinte, ignorandu-l, transformandu-l intr-un sac in care punem ce nu putem duce.
Ascultarea nu este doar: a auzi ce spune, a percepe cum se simte si ce simte despre lucrul respectiv, inseamna disponibilitate de a intelege ce se intampla cu partenerul in momentul respectiv. Este un proces in care il luam in considerare pe cel de langa noi, bineinteles, fara a ne pierde din vedere pe noi. Presupune mult efort si disponibilitate, insa, in acelasi timp, se bazeaza pe iubire si nu are cum sa nu duca la un rezultat pozitiv ce dezvolta si consolideaza relatia.
Partenerul de cuplu trebuie sa fie cel mai bun prieten, cu care sa poti discuta practic orice, sa-ti faca placere sa petreceti multe ore impreuna si sa te simti in largul tau cand esti in compania lui.
Pentru a mentine vie relatia si a nu o paste pericolul monotoniei, la fel de important este sa invatam sa cultivam relatia cu mesaje positive. De exemplu, cand partenerul se poarta frumos, fa si tu la fel! Asa vei intari acest comportament si vei evita sa distrugi – sa tai din radacina ce este hranitor relatiei. Aprecierea calitatilor partenerului ajuta ca acestea sa sporeasca si sa creasca rezistenta cuplului.
Tandretea este o alta forma de comunicare, nonverbala, ce vine sa intareasca comunicarea in cuplu - e ca o raza de soare care topeste ghiata. Cand doi oameni se iubesc reciproc, se cere satisfa-cerea dorintelor si nevoilor profunde ale amandurora. Daca doar unul este recompensat, inseamna ca acesta este stapanul, iar celalalt — servitorul.
A nu ne comunica nevoile de teama ca vom fi criticati, sanctionati sau neintelesi, si din dorinta de a nu provoca un conflict, conduce la devitalizarea si stingerea relatiei de cuplu, pentru ca este lipsita de singurul mijloc eficient de a rezolva problemele cu care se confrunta, indiferent care ar fi acestea, dar si de a construi intimitatea dorita.
Comunicarea nu face decit sa sporeasca increderea in cuplu, marind astfel sansa la o viata lunga in doi.
Totodata, inseamna disponibilitate de a sti sa cerem, sa daruim, sa primim si sa refuzam. Inseamna a hrani relatia permanent, inseamna drumul drept catre inima celuilalt. Psiholog,psihoterapeut,consilier,logoped: Simona Hint tel 0740054037 Oradea.
luni, 16 decembrie 2013
Cum alungam depresia si anxietatea de sarbatori? sfaturi utile
Nu pentru toată lumea perioada Sărbătorilor de iarnă este un moment fericit. Mai ales persoanele singure sau cele care trăiesc din nostalgia anilor trecuţi pot încerca acum sentimente de tristeţe sau chiar disperare, stari depresive si anxioase.
Conform statisticilor, numărul sinuciderilor crește semnificativ în timpul sărbătorilor de iarnă, din cauza gândurilor negre care le apar unora în contrast cu bucuria celorlalţi.
Sarbatorile de iarna sunt promovate ca “sarbatori de familie”. Lipsa unui partener stabil, a unui copil dorit, conflictele in familie, doliu, divort, relatii extraconjugale,pierderea locului de munca, schimba coloratura vesela a sarbatorilor in nuante de gri
Iata cateva sfatiri pentru schimbărea atitudinii cu privire la Sărbătorile de iarnă, ca să ne putem bucura cu adevărat de această perioadă a anului:
1. Nu te aştepta ca Sărbătorile să fie exact aşa cum au fost în cel mai bun an. Nu vor mai fi aşa poate niciodată. Tu nu mai eşti aceeaşi persoană ca anul trecut şi nici cei din jurul tău.
2. Centrează-te pe prezent şi nu te agăţa de trecut. Viaţa aduce schimbări şi este natural ca aceste schimbări să facă sărbatorile diferite de cum erau ele pentru tine
3. Reconsideră tradiţia: contrar opiniei populare, în realitate nu există reguli conform cărora trebuie să iţi petreci sărbatorile; dacă vechile tradiţii îţi aduc amintiri triste, construieşte unele noi. Ia iniţiativa şi organizează un Crăciun la tine acasă, invită oameni să vină, dacă ei nu te-au invitat.
4. Este firesc să suferim dacă nu suntem împreună cu cei dragi nouă din cauza distanţei. Putem planifica să sărbatorim din nou, atunci când vom fi împreună.
5. Structurează-ţi timpul: dacă ştii că sărbătorile sunt un moment dificil pentru tine, planifică-ţi timpul astfel încât să scazi şansele de a te simţi singur.
6. Ai grijă de tine: în loc de a planifica pentru “la anu’ ” lăsatul de fumat, sportul sau slăbitul, începe să faci aceste lucruri chiar de acum. Exerciţiul fizic, reducerea consumului de zahăr, grăsimi şi alcool au un efect pozitiv asupra dispoziţiei emoţionale şi reduc stările de deprimare.
7. Abordează situaţiile şi persoanele cu o atitudine de curiozitate şi nu fă presupuneri: dacă ne gândim că fiecare nouă persoană o să ne rănească, aşa cum a făcut-o ultima persoană care ne-a rănit, riscăm să îndepărtăm oameni care au multe de oferit ca parteneri de viaţă sau ca prieteni.
8. Fă un exerciţiu de compasiune şi înţelegere: nu te mai critica, apreciază-te pentru ceea ce eşti şi acceptă-ţi imperfecţiunile măcar pentru o zi şi vezi cum te simţi dacă faci asta.
9. Si nu uita de sarbatori sa fim recunoscatori si sa daruim cadori, acestea fiind benefice in antrenarea fericirii noastre.
Daca simptomele depresive si anxioase se accentueaza de sarbatori, nu ezitati sa aplelati la un psiholog- psihoterapeut.
Sarbatori fericite!
Psiholog-psihoterapeut Simona Hint
tel: 0740054037, Oradea str. Malului nr.6
Abonați-vă la:
Postări (Atom)